Imaginează-ți că ești într-o zi obișnuită, mergi pe stradă sau ești la birou, și deodată, fără niciun avertisment, simți cum inima îți bate din ce în ce mai repede. Este ca și cum cineva ar fi apăsat un buton de panică în interiorul tău, iar corpul tău începe să reacționeze în moduri pe care nu le poți controla. Ai senzația că te sufoci, iar respirația devine superficială și rapidă. Picioarele îți tremură, iar dintr-o dată, lumea din jurul tău pare să se învârtească.

Acesta este un atac de panică, și poate fi unul dintre cele mai înfricoșătoare și derutante experimente emoționale pe care le poți trăi. Se manifestă ca un val de frică intensă și senzație de urgență, care apare de nicăieri, fără un motiv clar. Poate te simți complet copleșit, ca și cum ai fi prins într-o situație de urgență, chiar dacă nu există un pericol real în jurul tău.

În mijlocul acestui atac, este ușor să te simți pierdut și neputincios. Inima îți bate cu putere, respirația este dificilă, și fiecare simptom fizic pare să confirme cele mai negre temeri. Poate că te întrebi dacă ceva grav s-a întâmplat cu corpul tău, și frica se amplifică.

Dar cum poți face față acestor momente intense? În primul rând, încearcă să te concentrezi pe respirație. Închide ochii și respiră adânc și lent. Inspiră pe nas timp de patru secunde, ține respirația pentru patru secunde, apoi expiră pe gură timp de patru secunde. Această tehnică de respirație ajută la calmarea sistemului nervos și la reducerea senzației de sufocare.

Un alt lucru care poate aduce ușurare este relaxarea musculară. Concentrează-te pe fiecare grupă musculară, tensionând și relaxându-le una câte una. Acest proces poate ajuta la eliberarea tensiunii și a stresului acumulat în corp.

În timpul atacului, este util să folosești tehnici de gândire rațională. Reamintește-ți că atacul de panică nu este periculos și că simptomele sunt temporare. Gândirea rațională te poate ajuta să-ți schimbi perspectiva și să reduci frica. De asemenea, încearcă să te ancorezi în prezent, observând obiectele din jurul tău sau numărând lucruri care te pot aduce înapoi în realitate.

Înțelegerea și recunoașterea atacurilor de panică sunt pași importanți pentru a le face față. Nu trebuie să treci prin acestea singur. Suportul din partea specialiștilor, alături de tehnici de auto-ajutor, poate transforma aceste momente de frică intensă într-un proces gestionabil, oferindu-ți instrumentele necesare pentru a recăpăta controlul și a trăi o viață mai liniștită.

Atacurile de panică sunt episoade de frică intensă și disconfort extrem care apar brusc și fără avertisment. Aceste episoade pot fi extrem de copleșitoare și sunt adesea însoțite de simptome fizice și emoționale care creează o senzație de urgență și pericol iminent.

Ce sunt atacurile de panică?

Un atac de panică este caracterizat de:

• Sentiment de frică intensă: Poate apărea fără un motiv clar și adesea în momente în care nu există un pericol real.
• Simptome fizice: Incluzând palpitații, respirație dificilă, dureri în piept, tremurături, amețeli, transpirație excesivă și senzație de sufocare.
• Sentiment de irealitate: Percepția că lucrurile din jurul tău nu sunt reale sau că tu însuți ești departe de realitate.
• Sentiment de iminentă catastrofă: Gânduri că se va întâmpla ceva rău sau că vei muri.

Cum se gestionează atacurile de panică?

Gestionarea atacurilor de panică implică atât tehnici imediate pentru a reduce simptomele în timpul unui atac, cât și strategii pe termen lung pentru a preveni apariția acestora. Iată câteva metode eficiente:

1. Tehnici de respirație

• Respirația profundă: În timpul unui atac de panică, încearcă să respiri adânc și lent. Inspiră pe nas timp de patru secunde, ține respirația timp de patru secunde, apoi expiră pe gură timp de patru secunde. Repetă acest exercițiu pentru a reduce senzația de sufocare și a calma sistemul nervos.

2. Tehnici de relaxare

• Relaxare musculară progresivă: Concentrează-te pe tensionarea și relaxarea fiecărei grupe musculare, începând cu picioarele și urcând spre cap. Acest lucru poate ajuta la eliberarea tensiunii acumulate în corp.
• Vizualizare: Imaginează-ți un loc liniștit și relaxant. Concentrează-te pe detaliile acestui loc și pe senzațiile de calm și siguranță pe care le simți acolo.

3. Tehnici cognitive

• Gândire rațională: Încearcă să identifici și să înlocuiești gândurile negative sau distorsionate care contribuie la atacul de panică. Reamintește-ți că atacul de panică nu este periculos și că simptomele sunt temporare.
• Așezare în prezent: Fii conștient de aici și acum. Folosește tehnici de ancorare, cum ar fi să te concentrezi pe obiectele din jurul tău sau să numărați obiectele vizibile.

4. Suport și educație

• Suport social: Vorbește cu prieteni sau membri ai familiei despre experiențele tale. Sprijinul social poate oferi confort și înțelegere în momente dificile.
• Educație despre atacurile de panică: Înțelegerea a ceea ce sunt atacurile de panică și a modului în care funcționează poate reduce frica și anxietatea asociate cu acestea.

Atacurile de panică pot fi copleșitoare, dar cu tehnici potrivite și suport adecvat, este posibil să le gestionezi și să îți recapeți controlul asupra vieții tale. Dacă te confrunți cu atacuri de panică frecvente sau intense, consultă un specialist în sănătate mentală pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat care să te ajute să navighezi prin aceste experiențe.

Psiholog Iuliana Stancu,

Calea Crangasi 52, Sect. 6, Bucuresti

Tel. 0730959905

Imaginați-vă că, într-o zi obișnuită, începeți să simțiți o presiune constantă în piept, iar fiecare palpitație a inimii vă face să vă întrebați dacă ceva nu este în regulă. Simptomele fizice se adună: vă simțiți amețit, aveți dureri de cap și vă lipsește energia. Îngrijorarea se amplifică, iar corpul vostru pare să vorbească într-un limbaj pe care nu îl înțelegeți complet. Într-o asemenea situație, nu e greu să te întrebi: „De ce se întâmplă toate acestea?”

Pentru a răspunde la această întrebare, să explorăm perspectivele oferite de Hans Morschitzky în cartea sa „Când sufletul vorbește prin corp”. Morschitzky ne oferă o viziune profundă despre modul în care stările noastre interioare de anxietate pot manifesta simptome fizice aparent inexplicabile. El sugerează că emoțiile noastre nu sunt doar sentimente abstracte, ci au un impact real asupra stării noastre fizice. Conform acestei perspective, anxietatea, adesea manifestată printr-o neliniște constantă și preocupări obsesive, poate deveni un catalizator pentru simptome somatice.

Imaginează-ți că fiecare emoție de neliniște, fiecare frică neexprimată, se acumulează în corpul tău, transformându-se în semnale pe care nu le poți ignora. Morschitzky explică faptul că atunci când sufletul este copleșit de stres și anxietate, corpul începe să transmită mesaje fizice, ca un fel de limbaj codificat, care îți spune că ceva nu este în regulă. Astfel, în loc să doară sufletul, durerea se mută în corp, provocând disconfort fizic și simptome care pot părea fără explicație.

În această lumină, înțelegerea legăturii dintre anxietate și simptomele somatice devine esențială pentru abordarea și tratarea problemelor de sănătate. Cărțile și cercetările precum cele ale lui Morschitzky ne ajută să deslușim acest limbaj al corpului, oferindu-ne instrumentele necesare pentru a naviga prin complexitatea relației dintre minte și corp. Așadar, să aprofundăm această conexiune fascinantă și să explorăm cum putem să ne ascultăm și să ne înțelegem mai bine propriile simptome pentru a găsi echilibrul și sănătatea dorită.

Anxietatea și simptomele fizice fără o justificare medicală (numite simptome somatice) sunt strâns legate, iar această legătură este adesea prezentă la multe persoane care se confruntă cu tulburări de anxietate. Iată cum anxietatea poate influența apariția simptomelor fizice:

1. Mecanismul corp-minte

Anxietatea afectează corpul și mintea simultan. Atunci când ești anxios, corpul reacționează ca și cum ar fi într-o stare de alertă, chiar dacă nu există un pericol real. Aceasta se întâmplă prin activarea sistemului nervos simpatic, care declanșează răspunsul „luptă sau fugi”. În acest fel, anxietatea poate produce simptome fizice reale, chiar și atunci când nu există o cauză medicală clară.

2. Simptome fizice comune asociate anxietății

Anxietatea poate duce la o gamă largă de simptome fizice, care pot fi confundate cu probleme medicale. Cele mai comune includ:

• Palpitații: bătăi rapide sau neregulate ale inimii.
• Durere în piept: senzație de apăsare sau durere în piept, care poate fi confundată cu probleme cardiace.
• Dureri de cap: tensiune sau migrene provocate de stres.
• Tremurături sau spasme musculare: din cauza activării excesive a nervilor.
• Dureri abdominale, greață sau indigestie: anxietatea poate afecta digestia și poate provoca disconfort abdominal.
• Transpirație excesivă, amețeli sau senzație de slăbiciune.
• Dificultăți respiratorii: respirație superficială sau senzația de „nod în gât”.

3. Efectele pe termen lung asupra sănătății

Dacă anxietatea este cronică, simptomele fizice pot deveni mai intense și pot afecta calitatea vieții. Stresul și anxietatea prelungită pot contribui la dezvoltarea unor probleme medicale reale, cum ar fi:

• Hipertensiune arterială.
• Tulburări gastrointestinale cronice (sindromul colonului iritabil).
• Tulburări de somn, care la rândul lor pot agrava anxietatea și simptomele fizice.

4. Rolul somatizării

Somatizarea este fenomenul prin care emoțiile negative, cum ar fi anxietatea sau stresul, se manifestă prin simptome fizice. Chiar dacă simptomele nu au o cauză medicală identificabilă, ele sunt foarte reale pentru persoana afectată și pot cauza suferință semnificativă. Aceste simptome pot varia de la dureri de cap și oboseală până la simptome mai severe, cum ar fi dureri articulare sau dificultăți respiratorii.

5. Cerc vicios al anxietății și simptomelor fizice

Anxietatea poate crea un cerc vicios: simptomele fizice apar din cauza anxietății, iar aceste simptome generează la rândul lor mai multă anxietate. De exemplu, palpitațiile sau durerea în piept pot fi percepute ca semne ale unui atac de cord, ceea ce crește anxietatea și intensifică simptomele.

7. Gestionarea anxietății și simptomelor fizice

• Un aspect important în gestionarea acestor simptome este acceptarea faptului că simptomele sunt cauzate de anxietate și nu de o boală gravă. Conștientizarea acestui lucru poate reduce din intensitatea reacției emoționale și poate preveni agravarea stării anxioase.
• Anxietatea și simptomele fizice merg adesea mână în mână, iar înțelegerea acestei legături este un prim pas spre gestionarea lor eficientă. Abordarea anxietății prin terapie, relaxare și o viață echilibrată poate avea un impact semnificativ asupra reducerea simptomelor fizice nejustificate medical.
• Dacă te confrunți cu stări de anxietate care îți afectează viața de zi cu zi, este important să știi că nu trebuie să treci prin asta singur. Contactarea unui psiholog poate fi un pas esențial pentru a înțelege mai bine sursa anxietății și a învăța strategii eficiente de gestionare a acesteia.
• Un specialist te poate ghida prin tehnici de relaxare, exerciții de respirație și metode de restructurare a gândurilor, care te vor ajuta să faci față stărilor de neliniște. Fiecare persoană experimentează anxietatea în mod unic, iar un psiholog îți poate oferi sprijin personalizat.
• Nu ezita să ceri ajutor – este un pas puternic spre o stare de bine!

Psiholog Iuliana Stancu,

Calea Crangasi 52, Sect. 6, Bucuresti

Tel. 0730959905

Imaginați-vă o zi obișnuită în care totul pare să se adune în jurul vostru, dar sentimentul de tristețe persistă ca un nor întunecat, acoperind orice rază de soare. Este mai mult decât o stare de melancolie trecătoare; este o afecțiune profundă care vă afectează întreaga viață. Așa se manifestă depresia.

Pe parcursul zilei, vă treziți cu o senzație de goliciune, chiar și după ce ați dormit ore întregi. Activitățile care înainte vă aduceau bucurie acum par lipsite de sens. Nu mai găsiți plăcere în lucrurile care vă făceau fericit, iar acest sentiment de plictis și dezinteres devine tot mai copleșitor.

Deși sunteți obosiți, somnul nu vă aduce odihna necesară. Vă treziți adesea în mijlocul nopții, cu gânduri care nu vă dau pace. În timpul zilei, găsiți dificultăți în a vă concentra asupra sarcinilor de muncă sau în a lua decizii simple. Sentimentele de vinovăție și auto-critică vă copleșesc, iar vocea interioară devine din ce în ce mai aspră.

În ciuda eforturilor de a merge mai departe, oboseala vă învăluie, iar chiar și cele mai mici sarcini par să fie o provocare uriașă. Gândurile despre viitor devin sumbre, și uneori, vă gândiți la moarte ca la o eliberare de suferință.

Deși poate părea că această stare nu va dispărea niciodată, este important să știți că depresia este o afecțiune tratabilă. Căutarea ajutorului este un pas crucial spre recuperare.

Nu trebuie să treceți prin această perioadă dificilă singur. Sprijinul din partea unui psihoterapeut, alături de suportul prietenilor și familiei, poate face o diferență semnificativă. A cere ajutorul este un act de curaj și un pas important către redobândirea echilibrului și a bucuriei de a trăi.

Pentru a diminua stările depresive, este important să adopți o abordare holistică, care să combine schimbări ale stilului de viață, practici de autoîngrijire și, în unele cazuri, sprijin profesional. Iată câteva metode care te pot ajuta să reduci simptomele depresiei:

1. Conștientizarea emoțiilor și gândurilor negative

• Identificarea gândurilor negative: Depresia poate amplifica gândurile negative și sentimentul de inutilitate. Fii conștient de aceste gânduri și încearcă să le schimbi cu unele mai realiste sau pozitive.
• Jurnalul de gânduri: Scrierea zilnică într-un jurnal poate ajuta la descărcarea emoțiilor și la clarificarea gândurilor.

2. Stabilirea unui program zilnic

Rutinele te pot ajuta să recâștigi sentimentul de control și ordine în viață. Încearcă să te trezești și să te culci la ore fixe, să îți planifici activitățile zilnice și să incluzi pauze pentru relaxare.

3. Activitate fizică regulată

• Exercițiile fizice eliberează endorfine, substanțe chimice din creier care îmbunătățesc starea de spirit. Chiar și o plimbare zilnică de 20-30 de minute poate ajuta la reducerea simptomelor depresiei.
• Activitățile precum yoga sau dansul combină mișcarea cu relaxarea și pot îmbunătăți starea mentală.

4. Stil de viață echilibrat

• Somn regulat: Lipsa somnului sau un somn de proastă calitate poate agrava depresia. Creează-ți o rutină sănătoasă de somn și asigură-te că dormi suficient.
• Alimentație echilibrată: O dietă bogată în nutrienți poate influența pozitiv starea mentală. Evită consumul excesiv de alcool, zahăr și alimente procesate, și include în dietă fructe, legume, proteine și grăsimi sănătoase.

5. Tehnici de respirație și relaxare

• Respirația profundă și meditația pot ajuta la reducerea tensiunii și a stresului. Aceste tehnici te ajută să fii prezent în momentul actual, ceea ce poate diminua ruminarea și anxietatea.
• Relaxarea progresivă a mușchilor este o altă tehnică care te poate ajuta să eliberezi tensiunea fizică asociată cu stările depresive.

6. Menținerea legăturilor sociale

• Depresia poate induce o dorință de izolare, dar conectarea cu cei dragi poate avea un efect benefic asupra stării de spirit.
• Discutarea problemelor tale cu un prieten sau membru al familiei poate aduce claritate și alinare.
• Participarea la activități sociale, chiar și atunci când nu ai chef, te poate ajuta să te simți mai conectat și să ieși din izolare.

7. Limitarea timpului petrecut online și la știri

Consumul excesiv de informații negative poate accentua stările depresive. Încearcă să îți limitezi timpul petrecut pe rețelele de socializare și să selectezi cu atenție știrile pe care le urmărești.

8. Stabilirea unor obiective mici și realizabile

Depresia poate diminua motivația și capacitatea de a realiza sarcini zilnice. Începe cu obiective mici, care să fie ușor de atins. Fiecare mic succes îți poate îmbunătăți stima de sine și starea de spirit.

9. Explorarea activităților care aduc plăcere

Depresia poate reduce plăcerea pentru activități pe care le-ai iubit odată. Totuși, forțându-te să reîncepi activitățile care te relaxau sau îți aduceau bucurie, cum ar fi cititul, arta, muzica sau petrecerea timpului în natură, poți redescoperi sentimente pozitive.

10. Petrecerea timpului în natură

Expunerea la lumină naturală și la aer curat poate îmbunătăți dispoziția și poate stimula producerea de vitamina D, care este legată de sănătatea mentală.

11. Practici de recunoștință

Încearcă să notezi zilnic 3 lucruri pentru care ești recunoscător. Această practică simplă poate schimba focalizarea de la aspectele negative la cele pozitive ale vieții tale.

12. Terapie și consiliere psihologică

Dacă depresia este persistentă sau accentuata, este important să consulți un profesionist care poate oferi un spațiu sigur în care să îți exprimi emoțiile.

Gestionarea stărilor depresive necesită răbdare și constanță, dar folosind combinații dintre aceste metode și solicitând ajutorul unui psiholog, vei reuși să îți îmbunătățești starea de bine.

Psiholog Iuliana Stancu,

Calea Crangasi 52, Sect. 6, Bucuresti

Tel. 0730959905

Imaginați-vă o zi obișnuită în care totul pare să se miște pe repede înainte: biroul e plin de sarcini, responsabilitățile personale se adună, iar micile probleme par să se amplifice. În această frenezie, începeți să observați o senzație de neliniște care nu pare să dispară. Este ca și cum un nor negru s-ar aduna deasupra minții voastre, umplând fiecare colț al gândurilor voastre cu îngrijorare și frică.

Această senzație nu este întâmplătoare. Se numește anxietate. Este un răspuns natural al corpului nostru la stres, dar atunci când devine copleșitoare și constantă, poate începe să afecteze profund viața de zi cu zi.

Să zicem că sunteți la muncă, și, în timp ce colegii discutați despre proiecte și întâlniri, simțiți cum inima voastră începe să bată mai repede. Respirația se face mai scurtă, iar mâinile vă tremură ușor. Toate acestea sunt manifestări fizice ale anxietății. Corpul vostru a intrat într-o stare de alertă, ca și cum ar fi pregătit să facă față unui pericol iminent, chiar dacă nu există un pericol real în fața voastră.

În același timp, mintea voastră este prinsă într-un carusel de gânduri îngrijorătoare. Vă întrebați dacă veți reuși să terminați proiectele la timp, dacă oamenii vor fi nemulțumiți de munca voastră sau dacă veți face vreo greșeală importantă. Aceste gânduri par să nu se oprească și, de fiecare dată când încercați să vă concentrați, sunteți întrerupt de frica de a nu fi suficient de bun.

Pe parcursul zilei, această stare de neliniște nu dispare. Dacă seara ajungeți acasă, simțiți o oboseală profundă, dar totodată sunteți incapabili să vă relaxați complet. Poate că aveți dureri de cap sau simțiți un disconfort persistent în abdomen. Este ca și cum corpul vostru este încă în starea de alertă, chiar și atunci când nu mai aveți nicio responsabilitate imediată.

Acest scenariu este familiar pentru multe persoane care se confruntă cu anxietatea. Este o stare care nu afectează doar mintea, ci se răsfrânge și asupra corpului, creând un cerc vicios: anxietatea provoacă simptome fizice, iar aceste simptome pot amplifica și mai mult anxietatea. Uneori, sentimentul că ceva nu este în regulă se poate transforma într-o obsesie, făcându-vă să căutați confirmări repetate că nu aveți o problemă medicală gravă.

Dacă această stare devine frecventă sau intensă, nu trebuie să o gestionați singur. Căutând ajutorul unui specialist, precum un psiholog, puteți explora metode eficiente de a face față și de a reduce nivelul anxietății. Un psiholog poate oferi tehnici de relaxare, metode de gestionare a stresului și suport personalizat, ajutându-vă să navigați mai ușor prin turbulențele interioare.

Înțelegerea că anxietatea este o parte a experienței umane și că există ajutoare disponibile poate aduce o mare ușurare. Este important să știți că nu sunteți singur în această luptă și că există soluții care pot îmbunătăți calitatea vieții.

Gestionarea anxietății implică mai multe strategii și tehnici care te pot ajuta să reduci stresul și să îți recapeți echilibrul mental. Iată câteva metode care s-au dovedit eficiente în controlul anxietății:

1. Identificarea declanșatorilor

Începe prin a identifica factorii care îți provoacă anxietatea. Poate fi vorba de anumite situații, gânduri sau locuri. Odată identificați, poți începe să te confrunți treptat cu ei sau să înveți să-i eviți atunci când este necesar.

2. Tehnici de respirație și relaxare

• Respirația profundă: Inspiră adânc pe nas, ține-ți respirația câteva secunde, apoi expiră încet pe gură. Acest exercițiu activează sistemul nervos parasimpatic, care te ajută să te relaxezi.
• Relaxarea progresivă a mușchilor: Tensiunea musculară este adesea asociată cu anxietatea. Încearcă să-ți relaxezi treptat fiecare grup muscular, începând de la picioare și urcând până la cap.

3. Mindfulness și meditație

Mindfulness înseamnă să fii prezent în momentul actual fără a judeca. Practicile de meditație te ajută să îți liniștești mintea și să devii conștient de gândurile tale fără a te identifica cu ele. Aplică tehnici de meditație ghidată sau practică atenția la respirație ori la senzațiile din corp.

4. Activitate fizică regulată

Exercițiile fizice ajută la eliberarea de endorfine, substanțe chimice care îmbunătățesc starea de spirit și reduc anxietatea. Fie că alegi să faci jogging, yoga sau pur și simplu o plimbare în parc, mișcarea ajută la detensionare.

5. Gestionarea gândurilor negative

Anxietatea este adesea legată de gânduri catastrofice sau negative. Încearcă să identifici aceste gânduri și să le înlocuiești cu unele mai realiste.

6. Stil de viață echilibrat

• Somnul adecvat: Lipsa somnului poate agrava anxietatea. Creează-ți o rutină de somn regulată și odihnește-te suficient.
• Dieta echilibrată: Anumite alimente, cum ar fi cele bogate în zahăr sau cofeină, pot agrava anxietatea. Încearcă să ai o dietă bogată în nutrienți, cu alimente sănătoase și echilibrate.

7. Limitarea expunerii la factori de stres

• Reducerea consumului de știri: Consumul excesiv de informații negative din mass-media poate amplifica anxietatea. Încearcă să limitezi timpul petrecut în fața ecranelor și să te expui la informații într-un mod moderat.
• Stabilirea limitelor: Învață să spui „nu” atunci când te simți copleșit și prioritizează-ți timpul pentru a evita supraîncărcarea.

8. Terapie sau consiliere psihologică

Dacă anxietatea este accentuata și te împiedică să funcționezi normal, poate fi util să apelezi la ajutorul unui psihoterapeut.

9. Dezvoltarea unui hobby sau a unei rutine creative

Implicarea într-o activitate plăcută te poate distrage de la anxietate. Fie că este vorba de desen, muzică, lectură sau gătit, orice activitate creativă poate avea efecte terapeutice.

10. Conectarea cu cei din jur

Anxietatea poate fi amplificată de izolare. Încearcă să menții legături sociale sănătoase, să vorbești cu prietenii, familia sau un grup de suport. Conectarea cu alții poate aduce alinare și te ajută să te simți mai puțin singur.

Psiholog Iuliana Stancu,

Calea Crangasi 52, Sect. 6, Bucuresti

Tel. 0730959905

Continuă lectura „Testează-ți inteligența cu Matrici Progresive Standard (SPM)-Testul Raven”

Trauma copiilor nedoriti

Unii oameni pur și simplu nu vor să fie părinți si asta cu siguranță este în regulă. Dar unii oameni care nu vor să fie părinți ajung, fie din întâmplare, fie prin alegere, să aibă copii.

Continuă lectura „Trauma”